nu cautati acest loc cu google map sau cu atlasul Romaniei sau cum vreti...aici am ajuns dupa o lunga cursa peste dealuri ( caci nu sint drumuri), aici sint numai citeva familii batrine, aici cind vin copii in vizita la batrinii lor parinti se ridica si fug la primele picaturi de ploaie, aici singura sursa de apa e o biata fintina, aici n-ai ce face in afara de tremurat iarna si transpirat vara si de sperat, e nevoie de multa speranta pentru a trai cu oarecare demnitate umana...se numeste Fintaina oii si este in Romania
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
chiar şi aşa, ce se întâmplă acolo se cheamă viaţă. ni se pare nouă că fără conexiune la internet nu se mai poate respira, dar oamenii fotografiaţi de tine dovedesc cu prisosinţă că greşim.
RăspundețiȘtergeretare aş fi fost curioasă cum ai reacţionat în faţa mirării lor că sunt fotografiaţi...că-i vede şi pe ei cineva.