Efectul Pygmalion

Dacă un popor crede că va trăi prost, chiar va ajunge să trăiască prost, pentru > că se va comporta ca atare, intrând într-o spirală negativă.> De doi ani de zile, societatea românească resimte ceea ce sociologii numesc >

Efectul Pygmalion sau profeţia autoîmplinită.

Efectul, studiat timp de două > decenii de Robert Rosenthal, profesor de psihologie la Universitatea California > din Riverside, se referă la fenomenul prin care aşteptările şi, implicit, > comportamentul faţă de o persoană, un grup de persoane sau un eveniment > influenţează în mod clar rezultatul pe care îl obţinem de la aceştia.>

Cu cât aşteptările sunt mai mari, cu atât cresc şansele ca rezultatul să fie pe > măsura aşteptărilor. Şi invers. Dacă ne aşteptăm la rezultate proaste, vom > "genera" acest efect. E ca la bursă. Dacă un număr semnificativ de investitori > cred că o acţiune se va deprecia, ea se va deprecia, pentru că investitorii vor > paria împotriva ei. (Să luăm cazul interacţiunii dintre şef şi subaltern. Dacă > şeful crede că subalternul nu este competent, se va comporta conform > aşteptărilor sale, iar subalternul are toate şansele să nu obţină rezultate. Şi > invers. Dacă şeful crede că subalternul va fi performant, acest lucru are mari > şanse să se petreacă, pentru că managerul va crea cadrul propice manifestării > performanţei, susţinându-l pe angajat.)> La nivel macro, teoria se poate rezuma astfel: dacă un popor crede că va trăi > prost, va trăi prost, pentru că se va comporta ca atare, intrând într-o spirală > negativă. Este vizibilă această formă de manifestare în România zilelelor > noastre?

Întrebarea este, evident, retorică. Un citat din Divertis descrie cel > mai bine starea de spirit a românilor: "Astăzi nu mergem la lucru, stăm şi ne > facem sepuku!"> Un alt exemplu: majoritatea românilor cred că nu a venit încă sfârşitul crizei, > ci dimpotrivă, că e posibil ca aceasta să se adâncească. Acţi­onând pe baza > acestei credinţe, atât persoanele fizice, cât şi cele juridice continuă să îşi > reducă drastic cheltuielile, chiar dacă au resurse. Reducerea cheltuielilor > atrage după sine scăderea consumului intern, care în mod direct duce la > adâncirea crizei. Şi bucla se închide.

"Vedeţi că se adânceşte criza?

Ştiam > noi!" Unul dintre principalele motive care-i fac pe români să creadă că vor trăi > prost sunt ştirile negative, repetate cu obstinaţie. Acestea induc, în cel mai > bun caz, un comportament de tipul "Hai să mai aşteptăm, să vedem ce se mai > întâmplă". Adică exact de ce nu avem nevoie astăzi.

Sunt şi ştiri pozitive în > România, ştiri ce merită a fi subliniate şi apreciate, deoarece ar putea > contribui la schimbarea sensului spiralei. Dar nu prea au loc de mareea neagră. > E momentul, e cazul să le facem loc în vieţile noastre.> Dacă noi vom începe să credem că lucrurile merg spre bine, ne vom comporta ca > atare. Dacă ne vom comporta ca atare, lucrurile vor merge spre bine. Să dăm > putere ştirilor pozitive. Să le căutăm, să le urmărim, să le apreciem. Să LE > CITIM.

E cel mai simplu lucru pe care îl putem face acum pentru a contribui la > schimbarea sensului spiralei.>

(Foto internet)