marți, 26 octombrie 2010

vestigii din "Epoca de aur" : blocurile rupciugoase de la tara


2 comentarii:

  1. One who has a WHY left to live, bares nearly every HOW.


    daily athens

    RăspundețiȘtergere
  2. Sunt un frate tânar, care crede în dreptate,
    Am ochi negri, dar am mâinile curate.
    Iubesc pletele si ploaia si camasile-nflorate,
    Nu raspund când mi se-arunca vorbe-n spate.

    Un fapt fara importanta ma poate face sa sper,
    Ma-nclin si pun în balanta ce-i sfânt cu ce-i efemer.
    Peste tot atârna greu
    Teama de sinceritate...

    Dar de câte ori, prieteni, n-am surâs cu întristare,
    Când sperantele pareau înselatoare.
    Când necinstea si prostia si-ascundeau prin gropi norocul,
    Stiti de câte ori, prieteni, i-am prins jocul.
    Ne-am saturat de palavre, de carti si filme de soc,
    Cu vampe, regi si cadavre, cu stele de iarmaroc.

    Ploaia care va veni
    Le va potopi pe toate.

    Ni-e lehamite de marsuri, de tromboane si plocoane,
    De blazoane, de canoane si fasoane.
    Fiindca banul si prostia sunt pericole morale
    Circul vieti ne-a impus salturi mortale.
    Deasupra florilor noastre ciuperca cheama a pustiu,
    Din cer cad pasari albastre si totusi nu-i prea târziu.

    Ploaia care va veni
    Le va potopi pe toate.
    Sa-ncercam sa facem noi
    Un oras fara pacate.
    Ploaia care va veni
    Le va potopi pe toate.
    Ploaia care va veni
    Le va potopï pe toate.

    Pasarea Colibri - Ploaia care va veni

    RăspundețiȘtergere