vineri, 3 septembrie 2010

Scrisoare deschisa catre parintii copiilor de bani gata



Scrisoare deschisa catre parintii copiilor de bani gata
10 Aug 2010 Alin Ionescu

Te-ai chinuit doua minute lungi ca sa-ti lasi sotia insarcinata? Ai avut rabdare s-o vezi cum ii creste burta noua luni, apoi, alte luni nesfirsite, ai atipit cu greu in urletele celui mic, care voia sa suga la tita nevesti-tii si nu te lasa nici sa pui si tu gura, nici sa adormi, desi stia ca a doua zi ai de incheiat niste contracte importante in urma carora urma sa-i asiguri un viitor prosper?
Te-ai cacat pe tine de fericire vazindu-l seara cinci minute inainte de a adormi dupa ce veneai obosit mort de la firma, mindrindu-te in sinea ta ca seamana cu tine, nu cu proasta de ma-sa? L-ai vazut absolvind gradinita franco-germano-americana - la specializarea managementul afacerilor - si, vazind in el viitorul mostenitor al imperiului economico-financiar pe care l-ai ridicat de la zero, te-ai gindit sa-l dai sa urmeze scoala generala undeva la Princeton sau Yale ca sa se traga de puta de mic cu nepotii lui Bush?
Ei bine, te poti declara un parinte fericit si te poti mindri, cind te intorci cu elicopterul la vila cu 500 de camere din satul natal, ca ai un copil reusit, care are de toate si nu a suferit de foame si umilinte, asa cum ai suferit tu inainte sa stringi gunoaiele dintr-un sector intreg al Capitalei sau sa asfaltezi de cite zece ori la rind anual aceleasi sosele proaste din Romania.
Deci e timpul sa-i cumperi un bolid (ceva peste 250 de cai-putere, mai putin nu se merita, se frustreaza copilul), preferabil alb, un adevarat aspirator de manechine, cintarete, pizde in general, ideal ar fi din astea cu pedigree, celebre, care au aparut in videoclipuri, in spoturile la racoritoare sau macar au prezentat meteo la PRO TV. Sa aiba baiatu' cu ce face dragoste si sa nu sufere ca tine, care ai facut dragoste doar cu ma-sa, pina l-ai facut. Booon… de-acum e timpul sa moara. Cum sa moa­ra? Pai, simplu: in timp ce ruleaza cu 250 de kilometri pe ora pe Autostrada Soarelui sau pe cine stie ce drum comunal plin de gropane, asfaltat fix de firma cu care ai tepuit statul, ca sa-i cumperi supararea aia cu enspe cilindri in V, care soarbe la suta cam cit o autobaza.
Ee, astea e paradoxurile istoriei recente… Si acum vin sa te-ntreb, nefericit si idiot parinte de copil de bani gata: nu mai bine il omori cu mina ta, vorba proverbului, decit sa ti-l culeaga SMURD-ul cu penseta de prin copacii de pe marginea drumului si sa ti-l bage pixelat in cosciug? in plus, daca nu-i iei auto bengoasa si apuca sa nu intre cu ea in copac si sa prinda maturitatea, faci si economie la buget, din moment ce, fudul fiind, nu mai trebuie sa mai bagi inca niste zeci de mii de euro in cos­ciug din lemn de mahon cu incrustatii si pomana cu zece popi de la Patriarhie, plus icre negre si somon, asta doar asa, ca sa nu intinezi cu zgircenia memoria lu' fiu-tau in fata tovarasilor lui, care vor veni sa-l conduca pe ultimul drum in sunete de claxoane, la volanul bolizilor lor albi, tapitati cu piele alba de vaca de Cordoba si cu zimbete timpe de vaci celebre, autohtone, de Bamboo.
Concluzie: ajuta-ti beizadeaua sa traiasca, draga parinte de copil de bani gata! Nu-i lua viata punindu-i unui pustan sub cur un motor pentru bancheri batrini!

Un comentariu: